Esti aici
Acasa => Sanatate => Software românesc pentru roboții medicali din SUA

Software românesc pentru roboții medicali din SUA

Reading Time: 4 minute


Cu majoritatea clienților în SUA, startup-ul tech românesc Plant an App este implicat în numeroase proiecte legate din zona medicală. Bogdan Lițescu, fondator și CEO al Plant an App, crede că pandemia a declanșat un nou val de transformare digitală. Cu tehnologii bazate  pe low-code, proiectele sale digitalizare  sunt livrate mult mai repede și la costuri  mai reduse.

Cum traversează un startup tech provocările unei pandemii?

Pentru noi, perioada aceasta a fost una intensă. Eram în San Francisco în programul de accelerare de la 500 Startups când s-a declanșat epidemia. Urma să avem un Demo Day în martie în fața a peste 800 de investitori, cu obiectivul de a ridica o rundă de finanțare. Bineînțeles, totul s-a schimbat foarte repede. Majoritatea discuțiilor cu investitorii au încetinit sau au condus la condiții dezavantajoase. Din fericire, eram și suntem într-o poziție bună din punct de vedere financiar, astfel că ne-am concentrat pe creștere. Pandemia a declanșat noul val de transformare digitală. Dacă înainte de criză închiderea unei vânzări se întâmpla în cel puțin două luni de zile, acum durează în medie două săptămâni. Businessurile nu mai au timp să amâne, să planifice bugete și resurse. Digitalizarea trebuie prioritizată pentru că, în cele mai multe cazuri, a devenit o condiție necesară pentru supraviețuire. Tot din această perspectivă, low-code devine cam singura opțiune pentru digitalizare pentru că poate livra rapid și la costuri mai reduse față de un proces clasic de dezvoltare de software personalizat. Astfel, volumul de comenzi s-a dublat în ultimele câteva luni. Sunt foarte mândru de echipa noastră, care s-a adaptat repede la situație și am putut să răspundem pozitiv prin fructificarea oportunităților apărute.

Care sunt cele mai recente proiecte în care sunteți implicați?

Pentru Plant an App, cei mai mulți clienți noi din ultimele luni au venit din healthcare. Am semnat, spre exemplu, Vail Health EVBH, o divizie a unui spital din Colorado. Comunitatea din care fac parte se confruntă cu o rată mare a sinuciderii, preponderent în rândul adolescenților. Spitalul a creat un buget de 50 de milioane de dolari pentru crearea unui sistem prin care orice membru din comunitate poate aplica pentru sesiuni gratuite de terapie. Această problemă a devenit și mai acută odată cu izolarea la domiciliu. Sistemul a fost dezvoltat pe platforma noastră Plant an App și gestionează toate procesele, de la aplicația pacientului pe site la procesul de onboarding pentru terapeuți, potrivirea lor cu pacienții, reglarea plăților din fondul spitalului sau prin asigurător șamd. Un alt client este în zona de farmacie autonomă. Unul dintre produsele lor este un robot plasat în spitale care “împachetează” medicamentele. Spre exemplu, dacă un doctor are de făcut o injecție, robotul îi va da seringa plină cu substanța cerută în parametrii corespunzători. Pe lângă faptul că eficientizează procesele legate de farmacie din spitale, reducând numărul de personal necesar, vedem în această criză și beneficiile reducerii riscului de infectare cu COVID-19 deoarece sunt mai puține interacțiuni umane. Sistemul construit cu ajutorul Plant an App permite monitorizarea roboților din toate spitalele și declanșarea proceselor specifice când roboții trimit anumite coduri de eroare sau de atenționare. Avem în prezent 17 angajați, dintre care unul este din SUA, și avem planuri să ne extindem acolo cu o echipă de vânzări în următoarele luni.

Care este principiul low-code?

Low-code este cea mai mare revoluție în modul în care se dezvoltă aplicațiile software de la Agile Software Development încoace. Pe scurt, low-code este despre dezvoltarea rapidă de aplicații software prin intermediul unor interfețe vizuale. Bineînțeles, nu totul este posibil prin aceste interfețe și de aceea aceste platforme permit programatorilor să le extindă acolo unde este cazul. În final, o aplicație low-code conține în medie cu 95% mai puțin cod decât o aplicație dezvoltată în mod tradițional. Faptul că se dezvoltă mult mai rapid este evident. Însă cele mai importante beneficii vin după ce aplicația este în funcțiune, prin faptul că este mult mai puțin cod de întreținut. Astfel, echipele de dezvoltare sunt eliberate de presiunea menținerii sistemelor existente și pot fi implicate în dezvoltarea de noi sisteme care aduc valoare afacerilor. Low-code nu este numai despre tool-uri. Schimbă fundamental modul în care colaborează oamenii implicați într‑un proiect. În modelul tradițional, echipele de dezvoltare se întâlnesc cu beneficiarii săptămânal sau la două săptămâni în ceea ce se numesc iterații sau sprinturi. Atunci se adună feedbackul beneficiarului, se planifică următoarea iterație și tot așa până când proiectul este finalizat. În low‑code, când echipele se întâlnesc cu beneficiarii, majoritatea modificărilor minore sunt implementate pe loc. Beneficiarii sunt parte din procesul din dezvoltare. Multe modificări minore le pot face singuri, fără a fi nevoie de întâlniri interminabile și planificare. Este ceea ce se numește Shared Responsibility Model. Nu este de mirare că low-code devine metodologia preferată de consultanții de transformare digitală și că Gartner prezice că în următorii patru ani 65% din dezvoltarea de software din organizații se va produce pe platforme low-code.

Ce se schimbă pe piața IT din România în perioada următoare?

Conform studiului Digital Economy and Social Index făcut de Uniunea Europeană, stăm pe penultimul loc în Europa la digitalizare. Cred că principala cauză este că dezvoltarea de software e percepută ca fiind foarte scumpă de antreprenorii români. Și are sens din perspectiva în care, într-adevăr, programatorii au printre cele mai mari salarii din economie. Însă investițiile făcute în digitalizare trebuie privite din perspectiva beneficiilor cuantificabile. Și anume, sunt două aspecte principale. Unul este legat de reducerea forței de muncă pentru livrarea aceleași valori. Dincolo de salariul angajatului, mai există multe costuri indirecte legate de recrutare, training, management etc. Celălalt aspect este legat de plusvaloarea pe care o poate genera clienților. Uneori acesta poate fi chiar un factor de diferențiere față de competiție.

The post Software românesc pentru roboții medicali din SUA appeared first on Revista Biz.

Powered by WPeMatico

Articole similare

Sus
%d blogeri au apreciat: