Esti aici
Acasa => Android => Motorola One Fusion+ review: când încerci să faci prea multe deodată

Motorola One Fusion+ review: când încerci să faci prea multe deodată

În ciuda faptului că seria Motorola One s-a dovedit a fi una de succes anul trecut, care a adus pe piață multe modele accesibile într-un interval scurt, în 2020, compania a decis să restrângă numărul de modele la doar câteva. Astfel, din seria Motorola One, avem în Europa doar modelul Fusion+, lansat în ultimele câteva luni. Compania încearcă să îl prezinte drept un model „bun la toate”, spre diferență de variantele anterioare, care aveau fiecare câte o caracteristică definitorie. A fost oare această alegere una inspirată?
Motorola One Fusion+ vine cu un design atrăgător, chiar dacă nu este realizat din materiale scumpe
Seria Motorola One s-a remarcat prin câteva lucruri importante. În primul rând, oferea telefoane mai accesibile decât ale concurenței. În al doilea rând, aceasta integra atât modele de buget, foarte ieftine, cât și modele mai scumpe, cu finisaje premium. Desigur, toate erau echipate cu Android One, adică o versiune nemodificată a sistemului de operare de la Google.
Motorola One Fusion+ este însă, așa cum sugerează și numele, o combinație a tuturor acestor elemente. O „fuziune” între performanță mid-range, finisaje de buget, camere multiple și un preț nici prea mic, nici prea mare. Avem de a face cu un smartphone care nu arată deloc rău, chiar dacă este construit din materiale mai ieftine. Acesta beneficiază de un ecran mare și neîntrerupt de notch-uri sau perforări, ceva rar întâlnit în zilele noastre. Motorola a ales astfel să pună camera foto frontală pe un sistem motorizat retractabil.

Spatele din plastic a devenit deja ceva obișnuit pe smartphone-urile Motorola din gama mid-range, așa că nu ne mai miră. Este însă interesant că avem de a face cu un telefon cu un capac complet din plastic, nu cu un panou de plastic și o ramă separată. Astfel, construcția telefonului ar putea fi ceva mai solidă decât în cazul altor modele, beneficiind de acest design de tip „unibody”. Spatele este foarte lucios și alunecos și probabil că se va zgâria destul de repede. Din fericire, Motorola oferă o husă transparentă de silicon în pachet, care adaugă aderență în plus. Senzorul de amprentă este poziționat pe spate, lângă camera foto principală cu 4 senzori.
Pe laterala din dreapta, Motorola nu a poziționat doar butoanele obișnuite Power și Volum, ci și un nou buton dedicat Google Assistant. Butonul Power este texturat cu striații, iar cel pentru asistentul virtual are trei puncte, pentru putea să le deosebești prin atingere fără să te uiți la ele. Am apreciat și faptul că butonul power este mai jos, deci va fi mai greu să confunzi cele două butoane în utilizare.

Fiind vorba despre un model mid-range, Motorola oferă pe lângă port-ul USB Type-C și un jack de căști de 3,5mm, iar tăvița pentru cartele este Dual-SIM cu slot-ul 2 de tip hibrid, care poate găzdui și un card microSD. Chiar dacă este un telefon din plastic, Motorola One Fusion+ pare robust, fiind mai greu decât te-ai aștepta (210 grame) la o primă utilizare. Ecranul este acoperit cu sticlă, desigur, lucru care adaugă puțin la greutate. Totuși, atunci când apeși ușor pe carcasă, aceasta parcă „scârțâie” puțin, ceva ce am mai întâlnit și pe alte telefoane din plastic în trecut.
Ecranul este probabil cea mai interesantă caracteristică a acestui model
Dintre toate caracteristicile lui Motorola One Fusion+, cred că ecranul este una dintre cele mai interesante. Nu numai că avem de a face cu un ecran mare, de 6,5” cu rezoluție Full HD+ pe format de aspect 19,5:9, dar acesta este, după cum spuneam, „complet”. Astfel, atunci când te uiți la filme sau când rulezi jocuri video, conținutul este neîntrerupt, oferind o experiență de vizionare care ar putea fi mai „confortabilă” pentru unii dintre utilizatori (cei care urăsc decupajele din ecran).
Acest ecran este totodată compatibil cu formatul de culoare HDR10, fiind un LCD destul de luminos. Desigur, calitatea HDR pe acest panel nu va fi comparabilă cu cea de pe un telefon cu ecran OLED. Culorile sunt implicit setate pe modul „saturat”, iar trecerea pe profilul de culori naturale scade mult din intensitatea lor, poate chiar sub ceea ce ar putea fi considerat „natural”. Din fericire, mai există un profil de culoare intermediar, care pare să ofere o experiență de vizionare mai aproape de realitate.

Motorola One Fusion+ oferă performanță de medie
Modelul Motorola One Fusion+ nu este un smartphone 5G. Astfel, avem de a face cu un chipset din generația precedentă de modele mid-range: Snapdragon 730. Deja acest model este bine cunoscut pentru performanța decentă pe care o oferă, însă nu este tocmai comparabil cu ceea ce oferă un Snapdragon 765, de exemplu. Astfel, spre surprinderea mea, am mai întâlnit câteva momente în care inclusiv interfața Android, fără personalizări, parcă „agață” puțin. Chiar dacă diferența între cele două modele ar fi de numai 15-20% în termeni de putere de procesare, în utilizare propriu-zisă se simte.
În general, totul se deschide repede, iar cei 6 GB memorie RAM sunt de ajuns pentru majoritatea utilizatorilor, dar cumva acest model își arată mai bine categoria din care face parte decât altele pe care le-am întâlnit în ultimele câteva luni. Este important însă că nu este nici pe departe un smartphone foarte performant, dar nici unul lent, după care să aștepți mult pentru a face lucruri de bază. Testele sintetice sunt dovada clară că face mai degrabă parte din gama mid-range „obișnuită”, decât din cea superioară cu care ne-am obișnuit în ultima perioadă.
Benchmarks

AnTuTu – 269.786
GeekBench 5 – Single-Core: 550 / Multi-Core: 1.743
3DMark Sling Shot Extreme Vulkan – 2.091
PCMark – 7.883

Autonomia a fost o surpriză plăcută, încărcarea nu
Măcar la capitolul autonomie nu prea sunt motive de îngrijorare. Ecranul Full HD la 60Hz și procesorul de medie eficient, construit pe arhitectură pe 8 nm, consumă puțină energie. Iar telefonul integrează un acumulator de 5.000 mAh, deci cam două zile de utilizare obișnuită sunt aproape garantate pe acest model.
Mai dezamăgitor este faptul că se încarcă la numai 15W, deci o încărcare completă ar putea dura chiar și peste două ore de la 0%. Important este că nu trebuie să faci asta foarte des.
Android One nu mai înseamnă așa mult în contextul actual
Android One s-a dovedit a fi încă un experiment în mare parte eșuat din partea Google. Nu numai că nu foarte multe companii l-au adoptat, ci dintre cele care s-au înscris în el, majoritatea nici măcar nu se pot ține de programul de actualizări de doi ani promis, care ar trebui să asigure acces la două versiuni majore de Android și trei ani de actualizări de securitate. Din păcate, Motorola nu pare să se țină de promisiuni nici pentru modele mai scumpe, așa că nu mă mai aștept ca Motorola One Fusion+ sau alte modele din trecut să primească mai mult de o actualizare majoră.

Multe alte companii, precum Xiaomi, au renunțat deja la seriile lor de dispozitive Android One, iar în acest ritm mă aștept să vedem și o retragere din partea Motorola. Sistemul de operare de pe telefonul de față este exact așa cum m-aș fi așteptat, cu versiunea „curată” de Android, cele câteva capabilități speciale din categoria Moto Actions și o aplicație de cameră personalizată. Din păcate, asta înseamnă că nu poți, de exemplu, seta telefonul să se deblocheze fără a apăsa pe OK atunci când introduci PIN-ul. Iar asta ar fi fost o problemă minoră, ușor de ignorat, dacă senzorul de amprente de pe One Fusion+ ar fi funcționat corect.
Din păcate, acest telefon s-a dovedit a fi foarte problematic la deblocare. Aproape că m-a convins să șterg orice metodă de securitate, pentru a-l putea deschide rapid. Degetul înregistrat era fie recunoscut din a 3-a încercare, fie deloc, necesitând aproape de fiecare dată introducerea PIN-ului. Iar deblocarea facială nu este disponibilă, cel mai probabil din cauză că avem de a face cu o cameră frontală retractabilă, care este foarte lentă.

Nici difuzorul principal (mono) nu este tocmai calitativ, fiind parcă din aceeași categorie cu senzorul de amprentă. Este zgomotos, însă la volum de peste 70-80% frecvențele nu mai sunt deloc separate. Astfel, redarea la acest telefon este recomandată cu o pereche de căști (care nu se regăsesc în pachet) sau la o boxă Bluetooth.
Motorola One Fusion+ promite o cameră capabilă de tot ceea ce ofereau modelele precedente
Anul trecut, Motorola a lansat câte un model din gama One, fiecare cu o cameră care să îl scoată în evidență. Motorola One Fusion+ ar trebui să fie astfel telefonul care le face pe toate, fiind echipat cu patru senzori foto. Dintre aceștia însă, doar trei oferă caracteristici dedicate pentru fotografiere. Din păcate,cam toți fac o treabă foarte slabă.
De exemplu, camera principală, de 64 megapixeli, este decentă pe timp de zi, însă folosind modul nocturn, aceasta devine absolut inutilizabilă. Motivul pare să fie lipsa stabilizării optice, în principal, dar și calitatea senzorului este de vină pentru lipsa de detalii în cadrele fără lumină naturală.

Apoi, camera ultra-wide este una dintre cele mai slabe pe care am întâlnit-o în ultima perioadă. Ciudat este că Motorola a dovedit că poate face camere ultra-wide decente, însă a decis să folosească una mai ieftină pe modelul de față. Astfel, nici măcar în lumină naturală puternică, acest model nu poate realiza niște cadre cât-de-cât, în care să fie captate bine un minimum de detalii.
Foto zi
Galerie foto 33 imagini

În cele din urmă, avem o cameră macro, utilă doar pe timp de zi, care este ceva mai bună decât alte astfel de camere pe care le-am mai testat în trecut, însă utilitatea ei este atât de limitată, încât putea să lipsească cu desăvârșire.
Foto noapte
Galerie foto 17 imagini

Doar despre camera pentru profunzime nu am prea multe lucruri negative de spus, pentru că reușește să ajute camera principală să „decupeze” corect subiectul în modul portret. Camera frontală, care se deschide lent este însă doar „ok”. Fără lumină naturală nu captează prea multe detalii, iar în modul portret nu poate decupa corect subiectul nici atunci când ești în soare puternic.
Cumva, Motorola nu a reușit să profite de cele mai bune părți ale modelelor Motorola One, ci pare să fi luat cele mai slabe camere de pe întreaga serie pentru a le le integra pe modelul Motorola One Fusion+.
Pentru cine este totuși acest telefon?
Într-o piață de smartphone-uri mid-range atât de aglomerată, Motorola One Fusion+ cam are nevoie de o caracteristică care să îl scoată în evidență. Aceasta ar putea fi ecranul, însă există deja și alte telefoane care au ecrane la fel de bune sau chiar mai bune în această categorie de preț. Poate faptul că ecranul nu este decupat ar putea ajuta la împingerea unor utilizatori către o achiziție a acestui model în detrimentul altora cu notch sau punch hole. Dacă mai pui și autonomia la socoteală, acesta deja ar putea fi un telefon foarte bun pentru cei care nu sunt pretențioși la restul capitolelor.

Totuși, pentru cei care vor o cameră cât-de-cât sau care vor să asculte muzică și să se uite la filme fără căști, acesta nu este un model tocmai potrivit, întrucât aceste caracteristici sunt sub așteptări. Măcar prețul acestui model a mai scăzut între lansarea de acum câteva luni și prezent, până pe la 1.049 de lei. La acest preț, este mai ușor de justificat achiziția, dar la 1.400 lei, cât era la lansare, ar fi fost greu de recomandat.
Articolul Motorola One Fusion+ review: când încerci să faci prea multe deodată apare prima dată în Go4IT.

Powered by WPeMatico

Articole similare

Sus
%d blogeri au apreciat: