Esti aici
Acasa => Timp liber => Marvel’s Avengers Review: Răzbunători de mâna a doua

Marvel’s Avengers Review: Răzbunători de mâna a doua

Acum câțiva ani, cei de la Marvel Entertainment au decis să-și îndrepte atenția și către alte medii de divertisment, după ce au obținut succes după succes cu filmele plasate în MCU (Marvel Cinematic Universe). Iar jocurile video erau următorul pas logic, colaborarea cu Sony și Insomniac Games dovedindu-se a fi o veritabilă lovitură de imagine: Marvel’s Spider-Man a devenit unul dintre cele mai apreciate și bine vândute titluri pentru PlayStation 4. Încurajați de acestă primă reușită, Marvel Entertainment a încheiat un nou parteneriat, de această dată cu Square Enix, rezultatul fiind jocul Marvel’s Avengers, de această dată realizat de Crystal Dynamics.

Însă, în timp ce Marvel’s Spider-Man este un action-adventure open world destul de familiar pentru fanii genului, noul Marvel’s Avengers și-a propus niște țeluri mai înalte. Producătorii au vizat combinarea conceptelor de single player cu multiplayer în cadrul unui joc care să evolueaza de-a lungul timpului, să primească în mod constant eroi și aventuri noi, un veritabil “serviciu online” dedicat fanilor Marvel.
Din păcate, această viziune nu a fost executată într-un mod foarte fericit, lucru evident și din sesiunile de testare beta pentru Marvel’s Avengers, la care jucătorii au putut lua parte în luna premergătoare lansării jocului.

Mai multă poveste decât ne-am fi așteptat
Având în vedere abordarea mai degrabă sterilă din acest beta, nu mică mi-a fost mirarea să observ că povestea din Marvel’s Avengers este mult mai dezvoltată decât m-aș fi așteptat. De asemenea, mi-a plăcut faptul că meniul principal al jocului menționează clar, ca primă opțiune disponibilă, modul Story, dezvoltat pentru a fi abordat single player (afirmație ce nu este, însă, în totalitate adevărată).
Iar odată aleasă această opțiune, ești asaltat de o înșiruire de secvențe cinematice, realizate la un nivel foarte înalt, ce încearcă să te familiarizeze cu această noua versiune de Avengers, gândită de Crystal Dynamics, cu rolul acestora și cu modul în care super eroii sunt percepuți de populație. Și chiar dacă personajele în sine par oarecum generice, farmecul poveștii este salvat de Kamala Khan, eroina ce “reaprinde flacăra” dintre cei cinci Răzbunători (Thor, Hulk, Black Widow, Iron Man și Captain America) și îi readuce în prim plan după o perioadă de pauză.

Povestea este oarecum caracteristică acestui tip de univers, cu trădări, decăderi, dramă, reveniri spectaculoase și momente înălțătoare, însă cireașa de pe tort rămâne Kamala: poate singurul personaj care într-adevăr “trăiește” acest fir narativ, foarte bine modelată, animată și interpretată. Despre restul distribuției vor vorbi un pic mai târziu.
Dacă ai ratat sesiunile beta pentru Marvel’s Avengers, momentul în care te prinzi că lucrurile nu-s tocmai atât de roz pe cât te-ai fi așteptat este atunci când te obișnuiești cu gameplay-ul jocului: cel al unui beat’em up nu foarte complex și mult prea repetitiv. Totuși, cel puțin pe parcursul campaniei, interesul reușește să fie menținut grație multitudinii de secvențe cinematice și poveștii cât de cât interesante.

Destiny cu skin plătit de Avengers
Gameplay-ul simplist și repetitiv din Marvel’s Avengers “decade” însă pe măsură ce avansezi în cadrul campaniei: misiunile încep să aibă obiective din ce în ce mai generice, de tipul găsește baza X și elimina inamicii Y, Z și T, iar aspectul locațiilor vizitate începe să aducă aminte de faimoasa reclamă la băuturi răcoritoare “been there, done that”.
Mai mult, ceea ce începe ca un joc oarecum atent scriptat, cu foarte multe porțiuni de poveste (poate prea multe, însă aceasta este o altă discuție), se transformă treptat într-o înșiruire de stereotipuri preluate parcă din manualul “Cum să realizezi un joc multiplayer online pentru începători”: matchmaking și multiplayer co-op, ce-și fac apariția în unele misiuni din campania “single player”, obiective de-a dreptul enervante precum “menține controlul asupra unui punct pentru X minute”, “învinge Y inamici pentru a progresa” etc.

Și asta în condițiile în care experiența de gameplay este și plină de bug-uri, unele dintre acestea blocând chiar progresul în cadrul misiunilor de poveste. Spre exemplu, nu doar o dată am întâlnit inamici blocați în pereți, la care pur și simplu nu poți ajunge, tocmai în cadrul secvențelor al căror obiectiv este eliminarea tuturor oponenților pentru a progresa. Nici nu mai amintesc bețele în roate puse celor care doar vor să continue povestea, misiunile având niveluri recomandate, pentru atingerea cărora este necesar grinding-ul petrecut în misiuni și challenge-uri opționale.
De altfel, întreaga componentă de RPG din Marvel’s Avengers a fost introdusă forțat, numai din dorința de a transforma acest joc într-o “experiență online”, fără a avea logică în cadrul acestui univers. Cum poți clasifica un monstru aproape invincibil precum Hulk drept level 1 sau level 50? Cum poate fi acesta rănit (nu mai zic chiar omorât) de un pișpirel echipat cu o pușcă pneumatică? Cum poate o armură imaginară (pentru că, vizual, personajul rămâne îmbrăcat oricum doar în tricou) să-i îmbunătățească caracteristicile lui Thor?

Da, loot-ul colectat și gear-ul echipat nu schimbă cu nimic aspectul exterior al personajelor, dovenind încă o dată că direcția acestui joc s-a schimbat undeva pe parcursul dezvoltării sale. Pur și simplu nu-ți pasă ce gear porți: doar intri în meniu și ții apăsat pe butonul ce permite echiparea automată a celui mai performant loot dobândit și, eventual, mai renunți la gear-ul de nivel inferior. Dacă într-adevăr vrei să schimbi aspectul exterior al personajelor, o poți face prin intermediul meniului Cosmetics, cu skin-uri fie deblocate prin gameplay, fie plătind bani reali pentru costume premium.
După cum aminteam mai devreme, impresia de ansamblu pe care jocul o lasă este că, la un moment dat, producătorii și-ar fi dorit să realizeze acest Avengers drept un titlu “tradițional”, single player, cinematic, însă, undeva pe parcurs, au fost forțați de anumiți factori externi să-l modifice fundamental pentru a-l transforma în ceva asemănător cu Destiny: un serviciu online generic, menit să încurajeze cât mai mult microtranzacțiile.

Doar cu grafica nu se face primăvară
Pentru cei aflați în cautare de jocuri spectaculoase din punct de vedere grafic, am vești bune: Marvel’s Avengers arată foarte bine, la nivelul unui veritabil titlu AAA din zilele noastre. Personajele sunt modelate și animate bine, efectele speciale prezente din abundență, iar locațiile, deși repetitive, beneficiază de multe elemente destructibile, evidențiind astfel abilitățile ieșite din comun ale unui erou precum Hulk, spre exemplu.
Am văzut însă online nenumărate plângeri referitoare la performanța jocului, foarte multă lume plângându-se de framerate-uri scăzute. Din fericire, pe parcursul testării noastre, nu am întâlnit astfel de situații critice în versiunea pentru PlayStation 4 Pro, pe care am avut-o la dispoziție. Pe această platformă, Marvel’s Avengers pune la dispoziția jucătorilor două moduri grafice.

Pe de-o parte avem 4K dinamic, ce încearcă să mențină rezoluția cât mai crescută, la un framerate de 30fps. Și se achită, în majoritatea timpului, de această sarcină. De altfel, toate imaginile pe care le puteți admira în cadrul acestui articol (și în galeria atașată) sunt realizate folosind Photo Mode-ul din joc, cu acest mod grafic selectat.
Alternativa este High Performance, care sacrifică rezoluția (și unele efecte, dacă ar fi să judec “ochiometric”) în favoarea unui framerate mai ridicat. Și, din nou, mă pot declara mulțumit de rezultate, chiar dacă nu avem de-a face cu 60 de cadre pe secundă în mod constant. Însă experiența de joc devine mult mai fluentă și responsivă, mai ales în nivelurile plasate în interioare. Și cum grafica nu contează chiar atât de mult într-un titlu multiplayer, vă recomand această variantă pentru sesiunile online.

Lucrurile stau destul de bine și în ceea ce privește partea audio din Marvel’s Avengers, cu o mențiune. În afara Kamalei Khan, interpretată cu pasiune, vocile celorlalți eroi sunt duse la extrema termenului “generic”. Pur și simplu nu deosebesc Tony Stark-ul interpretat de Nolan North de alte personaje jucate de același actor. Și înclin să cred că nu este neapărat vina actorilor, ci mai degrabă a direcției regizorale alese de producători.
Marvel’s Avengers ar fi putut fi un joc excelent, dacă realizatorii ar fi fost lăsați să meargă într-o direcție coerentă. Ce am primit însă este un soi de struțo-cămilă, un serviciu online instalat cu forța peste scheletul unui brawler tradițional, cu o componentă de RPG artificială. Totuși, povestea jocului are un oarecare farmec, însă, pentru a o parcurge, trebuie să înduri secvențe de gameplay repetitiv și plin de bug-uri.

The post Marvel’s Avengers Review: Răzbunători de mâna a doua appeared first on Go4Games.

Powered by WPeMatico

Articole similare

Sus
%d blogeri au apreciat: