Esti aici
Acasa => Monden => Fructele NU îngrașă! Un specialist în diabet și nutriție spulberă mitul cu date științifice. Ce trebuie să știți dacă vreți să slăbiți sănătos

Fructele NU îngrașă! Un specialist în diabet și nutriție spulberă mitul cu date științifice. Ce trebuie să știți dacă vreți să slăbiți sănătos

Unii dintre noi știam că fructele îngrașă, iar dacă vrem să slăbim să evităm pe cât posibil să ne bucurăm de pepeni, caise, struguri sau banane. Nimic mai greșit, susține dr. Adrian Copcea, medic primar diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice. Fructele nu îngrașă, iar cine spune asta în mod clar nu are cunoștințe în domeniu, ci doar informații auzite la colț de stradă.

CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE IULIE, GRATIS, AICI

„Nu este adevărat că fructele îngraşă, eu găsesc un astfel de verdict un semn de superficialitate în studiul nutriţiei, total nespecific specialiştilor. Îngrăşatul şi slăbitul sunt fenomene complexe care implică atât alimente punctuale cât, mai ales, un ansamblu. Elementul principal determinant implică balanţa calorică la care participă atât alimentele prin aporturi, cât şi cheltuielile energetice. 

Referitor la aporturi calorice, fructele sunt în zona de jos a densităţii calorice, sunt numeroase alte alimente cu densităţi calorice mai mari şi, mai ales, cu calitate nutritivă mai proastă şi care pot induce dereglări ale apetitului şi aportului caloric mult mai uşor decât fructele. 

Confuzia pe care o fac cei ce enunţă astfel de verdicte provine dintr-o viziune superficială a nutriţiei, şi anume că alimentele care au conţinut de carbohidraţi, inclusiv fructele, sunt cele responsabile de îngrăşat.„, a declarat medicul într-un interviu pentru Antena3.ro.

De ce spun unii că fructele îngrașă

„Există un efect al alimentelor cu aport mare de zahăr/carbohidraţi (zaharurile simple şi amidonul, iar între cele două, amidonul e chiar mai „puternic” decât zahărul): ele stimulează hormonul insulină, care este necesar pentru a prelua în celule glucoza provenită din alimente, iar această cale metabolică „hiperactivată” este considerată una din principalele (cel mai adesea principala) verigă în apariţia obezităţii şi diabetului tip 2. 

Cu siguranţă, acesta este raţionamentul celor ce acuză fructele de îngrăşare, e o simplificare excesivă a prezenţei carbohidraţilor în fructe, este de fapt o extrapolare (greşită) a efectului altor grupe de alimente şi la fructe. Cred că atenţia ar merita să se îndrepte mai degrabă către alte surse de carbohidraţi, cele de proastă calitate nutritivă în raport cu acest mecanism, şi nu către fructe. 

Prin prisma lor, fructele sunt dintre cele mai de calitate alimente. Ideea „fructele îngraşă” denotă foarte probabil o lipsă de cunoştinţe şi de experienţă în domeniul nutriţiei din partea celui ce afirmă aşa ceva. Fructele şi legumele sunt clase de alimente ce merită încurajate, nu demonizate, mai ales că prezenţa lor este asociată cu beneficii în tot spectrul bolilor metabolice: diabet zaharat tip 2, obezitate, ficat gras, boli aterosclerotice (inclusiv infarct miocardic) etc. 

O dietă din care ar lipsi cu desăvârşire fructele şi legumele nu poate fi sănătoasă, iar o dietă cu o foarte bună reprezentare a fructelor şi legumelor e foarte probabil una sănătoasă.„, susține medicul.

Câte calorii au fructele

Fructele au, în majoritatea lor, între 40 şi 100 de calorii/100 grame (cele cu 10 grame de zaharuri au 40 kilocalorii, cele cu 25 de grame au 100 de kilocalorii). Într-un meniu normal, presupunând că toate glucidele ar fi furnizate de fructe, ar încăpea, la o distribuţie normală a macronutrienţilor (surselor de calorii) 50% din 1900-2000 de kilocalorii la femei, respectiv 2500-2700 kilocalorii la bărbaţi. 

Considerând merele un reper pentru fructele cu 10 grame de
carbohidraţi la 100 g şi bananele (mai coapte) un reper pentru fructele
cu 20-25 grame de carbohidraţi, cele 1000 kilocalorii pentru femei
(respectiv 1250 kilocalorii pentru bărbaţi) ar însemna 2,5 kilograme de
mere sau 1,2 kilograme de banane, adică 10 mere (măricele) sau 10 banane
(medii). 

Calculele pot fi mai complicate dar, în linii mari, e destul de greu să atingi cu fructele un nivel mare de calorii.
Spre comparaţie cu densitatea calorică de 100 kilocalorii/100 g, mult
mai mare densitate calorică, şi anume 500 kilocalorii/100 g o au alte
alimente de mult mai proastă calitate nutriţională (de exemplu, biscuiţi
sau produse de patiserie), deci despre care am putea afirma mult mai
uşor că „îngraşă”. 

De asemenea, prin perpectiva apetitului, fructele din nou au o bilă albă, ele sunt alimente naturale, conţin nutrienţi de calitate, fibre, ba chiar au un indice glicemic mic comparativ cu toate celelalte surse de carbohidraţi, în special amidonoasele. Deci, pe scurt: ar trebui să mâncăm o cantitate neobişnuit de mare de fructe, ca să punem îngrăşatul pe seama lor…

Ca regulă, din dietele pe care le prescriu în general nu lipsesc fructele şi legumele, într-un gramaj cât mai bun şi în detrimentul altor alimente de mai proastă calitate nutriţională şi cu mai multe calorii.  „, spune medicul Copcea.

Diabeticii au interzis la fructe?

Nu, fructele nu sunt interzise diabeticilor. Niciun fruct nu este interzis diabeticilor. În diabetul tip 2, cel mai important element al dietei este aportul de carbohidraţi (surse de glucoză), care se regăseşte în două mari familii de alimente: sursele de zaharuri (fructele şi dulciurile cu zahăr, îndulcitorii din familia zahărului şi sucurile cu zahăr) şi sursele de amidon (făinoasele şi amidonoasele: cerealele, pâinea, cartofii, orezul, mămăliga etc.). 

La o dietă cu 150-200 grame de carbohidraţi pe zi, care cuprind toate sursele anterior menţionate, dacă o treime sau o jumătate vor fi fructele, atunci „ar încăpea” în dieta pacientului să zicem 80 de grame de glucide din fructe, este echivalentul a 800 de grame de mere (4 mere medii) sau 400 grame de struguri (doi pumni generoşi). „, spune medicul.

O banană, echivalentul a 50 de grame de pâine

„Ce utilizez şi recomand şi pacienţilor sunt echivalenţele surselor de carbohidraţi. Spre exemplu, o banană de 120 grame echivalează, din perspectiva aportului de glucoză, cu 50 de grame de pâine. Sau, simplificat, o recomandare utilă şi fără cifre ar fi: „în perioadele cu consum mai mare de fructe, reduceţi pâinea, mămăliga etc”, ne sfătuiește medicul. 

Faceți sport!

„Sedentarismul nu are cum să favorizeze prezervarea masei musculare, dimpotrivă. Eu nu recomand niciodată slăbitul fără un anumit tip de activitate fizică care să acompanieze dieta. Sunt extrem de multe date pozitive în raport cu activitatea fizică, inclusiv din sfere noi ale ştiinţelor nutriţiei (precum epigenetica), asta fără a număra efectele psihologice foarte bune ale activităţii fizice. Altfel…da, se poate slăbi fără sport, dar nesănătos şi cu o mare dificultate de a menţine rezultatele.”, spune specialistul.

Powered by WPeMatico

Articole similare

Sus
%d blogeri au apreciat: