Esti aici
Acasa => Monden => Ce este dismorfia Snapchat, sindromul urâțeniei închipuite: „Oamenii nu mai conștientizează cum arată în realitate”

Ce este dismorfia Snapchat, sindromul urâțeniei închipuite: „Oamenii nu mai conștientizează cum arată în realitate”

Folosirea în exces a aplicațiilor pentru editarea fotografiilor postate pe site-urile de socializare s-a transformat, în timp, într-un fenomen negativ, despre care nu se discută suficient și care ne poate influența profund viața. Acest comportament obsesiv a primit și un nume, atât este de popular, și specialiștii îl încadrează la tulburări psihice!

CITESTE TOATA REVISTA VIVA! DE DECEMBRIE, GRATIS, AICI!

Aplicații precum Snapchat, Facetune și Instagram, care utilizează filtre de editare a chipului, schimbă modul în care oamenii își percep propriul aspect fizic.

Studii recente prezintă un nou fenomen care a luat avânt în ultimii ani, respectiv „dismorfia Snapchat“ – sindromul urâțeniei închipuite sau handicapul invizibil, prin care filtrele de editare sunt incriminate de distorsionarea realității prin alterarea percepției utilizatorilor asupra propriului aspect. Atât de gravă este influența pe care aceste filtre o au asupra vieții celor care le folosesc, încât tot mai mulți oameni apelează la chirurgia plastică pentru a arăta precum în pozele editate.

Ce este dismorfia Snapchat, sindromul urâțeniei închipuite: "Oamenii nu mai conștientizează cum arată în realitate"Ce este dismorfia Snapchat, sindromul urâțeniei închipuite: "Oamenii nu mai conștientizează cum arată în realitate"

Ce presupune dismorfia SNAPCHAT

„Tulburarea dismorfică corporală este o tulburare în care o persoană devine foarte preocupată de una sau mai multe trăsături ale aspectului ei fizic și se angajează în timp la comportamente repetitive, pentru a remedia sau ascunde defectele percepute – de exemplu, privitul excesiv în oglindă, ritualurile de îngrijire, căutarea validării aspectului fizic prin intermediul rețelelor de socializare etc.

În urma studiilor efectuate, s-a constatat că rețelele de socializare au devenit unele dintre cele mai importante surse de obținere a validării aspectului fizic al persoanei și nu numai, dar în același timp afectează negativ încrederea în sine și cresc riscul apariției tulburărilor mintale“, ne-a declarat Corina Molău, psiholog clinician & psihoterapeut TCC.

În prezent, tulburarea dismorfică corporală afectează între 1,7% și 2,4% din populație. Conform American Psychiatric Association (APA) și Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-5), citate de raportuldegarda.ro, tulburarea dismorfică corporală (body dysmorphic disorder – BDD) se clasifică alături de spectrul de tulburări obsesiv-compulsive. Persoanele cu tulburare  dismorfică  corporală sunt nemulțumite și preocupate excesiv de un defect fizic imaginar sau minor și consideră că aspectul lor este esențial pentru stima de sine. Ca o consecință a acestei convingeri, aproximativ 27 până la 76,4% dintre pacienți caută soluții cosmetice, inclusiv proceduri dermatologice și chirurgicale. Pacienții pot, de asemenea, prezenta comportamente repetitive sau compulsive născute din preocuparea exagerată asupra aspectului fizic. Aceste preocupări le ocupă cel puțin o oră din zi, afectându-le astfel viața socială și profesională.

Psiholog: „Imaginea de sine negativă este foarte dureroasă”

Faptul că ne raportăm la anumite standarde de frumusețe impuse de social media, prin aceste imagini false, postate în mod special de persoanele publice, vedete etc., nu face decât să ne îndrepte către o imagine de sine deteriorată. Imaginea de sine este o părere realistă și apreciativă (adevărată și sinceră) despre propria persoană, latura apreciativă presupunând sentimente pozitive și de acceptare față de sine. Din păcate, imaginea de sine negativă este foarte dureroasă, viața nu este deloc distractivă, apar simptome psihosomatice și chiar boala.

Mediul familial este primul factor care conduce la o stimă de sine sănătoasă sau precară. Dezvoltarea imaginii corporale este dependentă de un amplu proces ce se desfășoară în cadrul familiei. Părinții au un rol central în a avea grijă în mod constant de copil și în a-l educa în privința conștientizării sinelui corporal. Calitatea inițierii de către părinte este cea care va influența acceptarea copilului și atitudinea sa pozitivă față de corpul propriu, uneori aceasta putând conduce la o distanțare disociată, la o neacceptare a propriului corp sau chiar la ură față de forma sa fizică.

Folosirea în exces a acestor aplicații de fotografie ne îndepărtează de o imagine corporală reală și, astfel, apare o nemulțumire permanentă față de aspectul fizic, neexistând decât tendința de a-i impresiona pe ceilalți cu ceea ce nu suntem.

Aceste modele fizice false, prelucrate digital, au determinat în timp multe persoane de orice vârstă, în mod special adolescenți și adolescente, să apeleze la tot felul de trucuri cosmetice sau chiar la intervenții chirurgicale estetice. De altfel, există țări unde obținerea unui aviz psihologic este obligatorie înaintea efectuării unei operații estetice“, continuă psihologul.

Care sunt semnele care indică dismorfia SNAPCHAT

Conform codului de etică al medicilor chirurgi plasticieni, aceștia ar trebui să refuze pacienții cu simptome sugestive de  afectare  psihică și  ar  trebui  să îi redirecționeze pentru a beneficia de suport psihologic și terapie cognitiv-comportamentală.

De cele mai multe ori, o imagine corporală negativă este o parte a unui dezechilibru psihologic mai complex. Dorința pacienților de a efectua operații estetice pentru a arăta precum pozele lor retușate poate fi un semn de suferință mentală subiacentă. Recunoașterea precoce  a  simptomelor  acestei  tulburări poate facilita accesul la suport psihologic specializat.

Citește și: Drama neștiută a lui Andrei Ungureanu, câștigătorul iUmor.Cum i s-a declanșat sindromul Tourette

Citește și: Sindromul Boreout: ce înseamnă să fii bolnav de plictiseală și ce trebuie să faci pentru a te simți mai bine acasă, în izolare

Citește și: Ce este sindromul Vampirului și cum se manifestă boala

Citește și: Sindromul „zombi”. Boala rară care te face să crezi că ai murit:printre simptome se află depresia și gândurile sinucigașe

Stima de sine, extrem de importantă

Împreună cu un specialist puteți analiza cauzele percepției negative legate de propriul corp, puteți învăța să creați o relație pozitivă cu propria persoană, în așa fel încât să se ajungă la o stare de acceptare și mulțumire, nemaiavând nevoie de o validare permanentă, virtuală, din partea altora.

„Așadar, dacă stiți persoane cu astfel de probleme, le puteți încuraja să ceară ajutor specializat, le puteți susține în toate demersurile pe care le întreprind, fără a le judeca, doar înțelegându-le suferințele, ajutându-le să- i definească în mod clar problemele. Acceptați-vă imperfecțiunile! Nu uitați că unul dintre cei mai importanți factori ai fericirii este stima de sine!“, ne sfătuiește psihologul Corina Molău.

Ce spun studiile despre dismorfia SNAPCHAT

Mai multe studii au constatat că terapia cognitiv-comportamentală favorizează evoluția și reduce simptomele asociate, cum ar fi depresia. Pacienții care suferă de această tulburare sunt greu indentificabili. Un studiu condus în 2017 de Universitatea de Medicină Johns Hopkins a dezvăluit faptul că esteticienii au diagnosticat corect doar 5% dintre pacienți. Cei care suferă de această tulburare nu au nevoie de o nouă rinoplastie, ci de un psiholog. Chiar dacă operezi pacienții potrivit dorințelor şi aşteptărilor lor, aceştia vor fi în permanență nemulțumiți.

Aplicațiile  ca  Snapchat,  Instagram sau Facetune scot în evidență o nouă realitate a frumuseții zilelor noastre. Toate  aceste  aplicații  permit alterarea instantă a aspectului conform unor standarde complet nerealiste. Același pericol precizează că fenomenul poate duce la construirea unor idei nesănătoase despre felul în care ar trebui să arătăm, totul din cauza diferențelor dintre reflexia din oglindă și ceea ce vedem în telefon.

„Este încă un mod de a te simți insuficient de bun în fiecare zi”

„Este o mare problemă atunci când oamenii pierd noțiunea asupra cum arată în realitate. Din păcate, nu se discută suficient despre acest fenomen. În ziua de astăzi nu mai este suficient să te compari cu imaginile perfecte ale modelelor, dar acum există și o comparație zilnică a propriei persoane cu imaginea falsă prezentată pe rețelele de socializare.

Este încă un mod de a te simți insuficient de bun în fiecare zi“, a declarat Renee Engeln, profesor de psihologie la Universitatea Northwestern, autor al cărții „Beauty Sick: How the Cultural Obsession with Appearance Hurts Girls and Women“.

Astrolog: „Folosirea acestor programe vine prin prisma egoului”

„Personal, cred că folosirea acestor programe vine prin prisma egoului, prin deconectarea și separarea de la cine sunt cu adevăratți cine cred că sunt. Este o nevoie majoră de educație și autoeducație asupra inteligenței emoționale, fiind cea care poate ajuta ulterior la creșterea propriei identități. Ideea de a căuta perfecțiunea în orice, cu atât mai tare apelând la aplicații mobile, mă duce cu gândul la faptul că propria umbră nu a fost integrată. Teama de respingere și nevoia de a se alinia unor standarde sau șabloane feminine false, impuse de către societate, au atras după sine reprimarea imaginii de sine/ feminității.

Sursa care ne aliniază propriei identități pleacă de la accesarea curajului de a ne reîntoarce la propriile rădăcini pentru a ne descoperi mereu și mereu. Important este să ne permitem a ne prezenta așa cum am fost dintotdeauna, însă nu am știut cum să fim; cei din jur «ne-au învățat» acea versiune utopică a cuiva, concepută pe percepții străine nouă. Pentru asta, viața ne oferă în fiecare zi șansa de a ne dezvolta stima de sine, de a ne desăvârși pe deplin și de a ne iubi pe deplin. Depinde de fiecare ce rol alege să manifeste/experimenteze – victimă sau creator al propriei experiențe!“ – astrolog D. Mădă.

Sursa foto: pixabay.com

Powered by WPeMatico

Articole similare

Sus
%d blogeri au apreciat: