Esti aici
Acasa => Lifestyle => Beauty => 9 invenții care ne-au făcut viața mai frumoasă

9 invenții care ne-au făcut viața mai frumoasă

Nu ți s-a întâmplat niciodată „mulțumești“ pentru existența unui obiect sau altul? Să luăm, de pildă, mătura. Nu e o realizare că există? Sau barometrul. Te-ai întrebat cum o fi fost înainte de existența lui? Sau a stetoscopului.

N-ar trebui să le fim recunoscători celor ce le-au inventat? Să le știm măcar numele? Așa ar fi politicos având în vedere că de la tocurile cui (mă rog, cam incomode, dar teribil de spectaculoase pentru imaginea unei femei) la artificiile de tort, de la brichetă până la calorifer, toate aceste mici obiecte ne fac de mai multă sau mai puțină vreme viața mai frumoasă.

Caii și stilettos

Pantofii cu toc, astăzi un fel de simbol al eleganței feminine, au apărut mai întâi dintr-o necesitate. A călăreților, de a se ține bine în șa. Tocul de călăreț, de aproximativ 4 cm, a apărut prin secolul al IX-lea, în Persia, pentru ca acela din șa să se țină bine în scări. Prin secolul al XVI-lea, regii și reginele au început să poarte tocuri în mod obișnuit, pentru a fi deasupra oamenilor obișnuiți. De atunci până azi, tocurile de la pantofi au cunoscut suișuri și coborâșuri, la propriu, până când moda s-a decis: se poartă ce-ți place, ce ți se potrivește, ce-ți priește.

Caloriferul, cam cum îl știm noi astăzi, a fost inventat de omul de afaceri Franz San Galli (1824-1908), între anii 1855-1857. Pe jumătate italian, pe jumătate german, San Galli s-a născut în Stettin, un oraș din Pomerania prusacă, dar o mare parte din viață și-a petrecut-o la Sankt Petersburg.

Un medic rușinos și un instrument eficient

Era pe la începutul secolului al XIX-lea și medicina devenise din ce în ce mai exactă. Diagnosticele erau mai specifice, iar metodele de dignosticare, tot mai sofisticate. Una dintre aceste metode era auscultarea, care se făcea însă cu… urechea. Medicul își lipea urechea de pieptul, spatele sau abdomenul bolnavului. Un medic mai pudic, care nu se simțea prea confortabil să-și pune urechea sub sânii doamnelor pentru a le auzi bătăile inimii, a construit un tub din lem cu pâlnie într-un capăt, un fel de trompetă de ureche. Acesta a fost primul stetoscop, iar medicul rușinos se numea René Laënnec. Era în 1816.

Torricelli sau Galilei

Evangelista Torricelli este creditat cu inventarea barometrului, în 1643. Se pare însă, după cum spun documentele, că Gasparo Berti, matematician și astrolog italian, ar fi construit absolut din întâmplare un barometru cu apă înainte cu 1-2 ani. Dar nu i-a dat mare importanță. Principiul îi aparține însă lui Galileo Galilei, care pe 27 iulie 1630 îi răspundea lui Giovanni Battista Baliani explicând chiar principiul pe care se bazează barometrul. Acum, că a fot Torricelli, că a fost Berti sau Galilei nu mai contează. Sute de ani, omenirea a făcut prognoze pe baza barometrului.

Un cadou special

Pe la sfârșitul secolului al XVIII-lea, mai precis în 1797, un fermier din Massachusetts a făcut o mătură pentru în casă, o mătură cu coadă. A legat un mănunchi de sorg căruia i-a atașat un par de lemn. Inventatorul se numește Levi Dickenson. Nu se poate spune că până atunci femeile nu făcuseră curat, dar mătura din nuiele nu avea… finețea celei din sorg. Dikenson i-a dăruit-o nevestei, care s-a bucurat enorm. Și s-a și lăudat prin vecini. De unde succesul în afaceri al inventatorului.

În loc de nuci și mere

Totul a început într-un orășel german, Lauscha, în 1597, când Christoph Muller şi Hans Greiner au deschis o fabrică de sticlă. O sticlă fină, din care făceau bibelouri delicate și instrumente medicale. Secole mai târziu, în 1847, un strănepot al lui Hans Greiner, numit tot Hans Greiner și tot sticlar de meserie, a intrat în panică înainte de Crăciun: nu avea un sfanț cumpere nuci și mere pentru bradul de Crăciun. Și ce și-a zis? De ce nu niște nuci și mere din sticlă. Așa a făcut: a suflat nuci și mere din sticlă, argintate pe interior cu mercur. Succesul a fost neașteptat. Zeci de ani, Germania a fost unicul producător de globuri.

Beculețe, beculețe

În timp ce globurile lui Greiner deveneau tot mai dorite în Europa, americanii, pragmaticii ca de obicei, au încercat să îmbine frumusețea lumânărilor aprinse în bradul de Crăciun cu avantajele noii descoperiri a lui Edison: becul. În 1882, Edwad Johnson, vicepreședintele Edison Electric Company, a decorat un copac cu 80 de becuri colorate în roșu, albastru și alb, care se aprindeau pe rând, în funcție de culoare. Așadar, se consideră că Edward Johnson a inventat instalația de Crăciun. Numai că era îngrozitor de scumpă și nu prea și-o permitea nimeni acasă. O sută de ani mai târziu, Albert Sadacca și fratele lui au inventat beculețele Noma, cele care nu se încing. În 1925, au înființat Noma Electric Company, care a devenit în scurt timp cel mai mare producător de instalații de Crăciun.

Un foc, vă rog!

De când cu lupta împotriva fumatului, nici nu ne-am mai pus întrebarea cine și cum a inventat bricheta. Ar trebui să-i mulțumim, măcar pentru faptul că brichetele sunt mai sigure decât chibriturile. Primele brichete erau, de fapt, pistoale cu cremene și foloseau praf de pușcă. Una din primele brichete a fost inventată în anul 1823, de către chimistul german Johann Wolfgang Döbereiner și a fost denumită lampa lui Döbereiner. Era ceva foarte mare și cam periculos. În 1903, a fost patentat feroceriul (un material asemănător cu silexul), cu ajutorul căruia a fost posibilă realizarea brichetelor moderne de astăzi.

Artificiile au fost inventate (deh, ei aveau praf de pușcă mai mult!) de chinezi. Prin secolul al XV-lea, când s-au hotărât să marcheze anul nou și mai spectaculos. Se spune că inventatorul, un bucătar, a amestecat salpetru cu praf de pușcă și le-a îndesat într-un băț de bambus. Exploziv!

Citește și:

Articol preluat din revista Femeia de Azi, nr.50/21.12.2017
Autor: Irina Tudor Dumitrescu
Sursa foto: pixabay

Articolul 9 invenții care ne-au făcut viața mai frumoasă este un articol original Femeia.ro. Copyright 2015 Burda Media Bucuresti. Orice reproducere partiala sau integrala este interzisa fara acordul scris al Burda Media Bucuresti.

Powered by WPeMatico

Articole similare

Sus
%d blogeri au apreciat: